Principala provocare cu care se confruntă astăzi companiile moldovenești este supraviețuirea. Cel puțin, există sentimentul că, în condițiile create, problema dezvoltării afacerilor a trecut pe locul doi sau chiar trei. Valeriu LAZĂR, fost viceprim-ministru, ex- ministru al Economiei al Republicii Moldova, în prezent director al companiei de consultanță Business Intelligent Services (BIS), consideră că, printr-o abordare profesionistă, majoritatea companiilor au șansa nu doar de a supraviețui, ci și de a valorifica noi oportunități. Despre acest lucru el a vorbit într-un interviu oferit agenției InfoMarket.

 

InfoMarket: Cum ați caracteriza situația actuală în domeniul afacerilor din Moldova?

 

Valeriu LAZĂR: Ca fiind una foarte dificilă, dar nu și fără speranță. Businessul este prins între ciocan și nicovală. Pe de o parte, există o creștere bruscă a costului tuturor factorilor de producție, în primul rând a resurselor energetice, ceea ce crește costul bunurilor și serviciilor. Pe de altă parte, există o scădere accentuată a puterii de cumpărare. Această problemă există pe toate piețele, deoarece nu există niciun serviciu sau marfă care să nu aibă o componentă energetică. Nu suntem singuri în acest sens și, în ceea ce privește competitivitatea globală, ne aflăm în aceeași barcă cu țările UE, principala noastră piață externă, unde toată lumea, guvernele și întreprinderile lucrează activ pentru a-și menține economiile și oamenii viabili, în principal prin eficientizarea tuturor lucrurilor. Pe de altă parte, situația din Moldova este mai complicată: aveam mai multe persoane cu venituri mici și foarte mici chiar și înainte de criza energetică, iar marja de manevră pentru guvern și mediul de afaceri este mult mai mică. Și, în timp ce în țările dezvoltate economic criza duce la o scădere a veniturilor relativ mari, la noi în țară aceasta duce la deficite pentru gospodăriile casnice și întreprinderi.

 

Gospodăriile primesc compensații de la stat. Dar aceste fonduri rezolvă parțial doar o problemă socială acută. Dacă e să fim mai exacți, astfel se rezolvă mai degrabă problema lipsei de lichidități în companiile energetice, deoarece aceste resurse monetare le sunt alocate direct acestora și, de-a lungul lanțului, ajung aproape în totalitate în conturile furnizorilor străini. Cheltuielile oamenilor pentru orice cresc semnificativ oricum, iar puterea de cumpărare scade, ceea ce are, evident, un impact negativ asupra economiei.

 

În plus, nu trebuie să uităm că sursa pentru cea mai mare parte a fondurilor alocate de guvern nu sunt granturi, ci resurse împrumutate, care sunt atrase de stat inclusiv de pe piața financiară internă la o rată medie de circa 20% pe an, și care vor trebui restituite cu dobândă, în principal pe seama impozitării businessului moldovenesc. Dacă acesta va supraviețui... 

 

InfoMarket: Și ce recomandări aveți pentru business, guvern? Autoritățile acționează corect?

 

Valeriu LAZĂR: Nu îmi este caracteristic să judec guvernele și să dau în public "sfaturi valoroase". Dar este important să le transmitem autorităților: dacă nu menținem, cel puțin (deși trebuie să extindem) baza de impozitare, iar pentru aceasta este esențial să susținem și să stimulăm activitatea antreprenorială și procesul investițional, atunci peste un an sau doi țara se va confrunta cu probleme enorme de natură financiară și socială. 

 

În plus, întrucât trăim într-o criză extrem de gravă, trebuie să acționăm rapid, de preferință pro-activ, pentru a elabora și a lua decizii. Avem nevoie urgentă de programe dedicate de sprijinire a afacerilor, de multe ori mai mari ca amploare decât cele actuale și de multe ori mai puțin birocratice, care să țintească în primul rând implementarea unor soluții manageriale profesioniste pentru creșterea eficienței, competitivității întreprinderilor și asigurarea dezvoltării sustenabile a acestora.

 

Obiectivul minim al întreprinzătorilor în această perioadă extrem de complicată este supraviețuirea. Chiar și atingerea acestui obiectiv necesită mult efort. Dar, în mod clar, acest lucru nu este suficient pentru sustenabilitatea afacerilor, deoarece nimeni nu ne poate garanta că nu se vor repeta crize similare în viitor. Având în vedere modul în care este zguduit întregul sistem de relații internaționale, de care depinde direct comerțul internațional, este destul de probabil că vom trăi încă mult timp în incertitudine și crize conexe. Acest lucru necesită un nivel complet diferit de cunoștințe și abilități manageriale, precum și modele și abordări diferite de afaceri.

 

Să fim obiectivi și să recunoaștem că "călcâiul lui Ahile" pentru mulți antreprenori moldoveni este eficiența scăzută a afacerii lor, care este o consecință directă a nivelului redus de eficiență a valorificării resurselor disponibile: umane, financiare, de producție, energetice etc. Evident, rolul cheie în această formulă de performanță în afaceri este jucat de nivelul de cunoștințe și experiență managerială, domeniu în care suntem departe de a fi "campioni". 

 

Prin urmare, realitatea obiectivă impune ca guvernul și întreprinderile să lucreze în tandem pentru a dezvolta și implementa, într-un mod accelerat, soluții extraordinare și îndrăznețe pentru a atinge obiective mai ambițioase și mai vizionare decât simpla supraviețuire. Și numai programele guvernamentale serioase de sprijin vor oferi antreprenorilor, care recunosc necesitatea și sunt dispuși să treacă printr-o "metamorfoză" calitativă a afacerilor lor, resurse suplimentare (față de cele proprii) pentru a atinge obiectivele de eficiență și sustenabilitate.

 

InfoMarket: Dar antreprenorii acum trec la un regim de austeritate severă, reduc cheltuielile și personalul. E puțin probabil că vor găsi bani cel puțin pentru, să zicem, un audit energetic. Și ce rol aici poate avea statul, în condițiile economiei de piață?

 

Valeriu LAZĂR: Dar acum economia de piață în forma sa pură nu funcționează nicăieri, cu siguranță nu în țările europene, cu care suntem în competiție directă - nu doar pentru bunuri și servicii, ci și pentru capitalul uman! Toate guvernele, într-o formă sau alta, au lansat programe de suport a întreprinderilor locale pentru a le face mai rezistente la crize, inclusiv prin creșterea eficienței în utilizarea resurselor, în primul rând a celor energetice. Aceste măsuri se înscriu în filozofia generală a ajutorului de stat și sunt menite să compenseze, pe cât posibil, deficiențele sau eșecurile "mâinii invizibile a pieței", după Adam Smith, chiar și în "timp de pace". Iar în această perioadă, în care multiplele creșteri ale prețurilor la energie și, prin extensie, la toate celelalte bunuri și servicii, sunt o consecință directă a unor decizii geopolitice care au prea puțin în comun cu regulile economiei de piață, aceste măsuri de sprijinire a întreprinderilor și a populației sunt perfect legitime și chiar obligatorii din punct de vedere moral. 

 

Pe de altă parte, ar fi absolut greșit să mergem la extreme și să "împărțim bani din elicopter", urmând exemplul nefericit al altor țări, adică să oferim sprijin de stat tuturor doar pentru că cineva a decis pur și simplu să se lanseze în afaceri. Ar trebui să se acorde prioritate măsurilor de sprijin din partea statului pentru întreprinderile care implementează tehnologii avansate în ceea ce privește eficiența resurselor, care se concentrează pe producția de bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată și ai căror proprietari și manageri înțeleg importanța îmbunătățirii continue a eficienței și a dezvoltării sustenabile a întreprinderilor lor și investesc în mod activ în acestea.

 

Experiența noastră recentă arată că oamenii de afaceri moldoveni au început să conștientizeze necesitatea unei abordări mai profesioniste a planificării și managementului în ceea ce privește eficiența și sustenabilitatea întreprinderilor lor, adaptând modelele de afaceri la realitățile în continuă schimbare. Practica arată că cea mai bună soluție în acest caz este angajarea unor consultanți profesioniști externi în management, care să lucreze împreună cu echipa de conducere. 

 

Primul pas în această direcție este o diagnoză (analiză) profesionistă a mediului intern și extern al întreprinderii, inclusiv identificarea tendințelor pe termen mediu și lung pe piețele de interes, identificarea rezervelor și a constrângerilor interne, a oportunităților de pe piață din perspectiva creșterii competitivității, etc. Aceasta este urmată de formularea de recomandări specifice, bazate pe rezultatele analizei și punerea lor în practică: cum ar fi îmbunătățirea proceselor de afaceri, etc.

 

Dar aveți dreptate, companiile din ziua de azi nu au suficiente resurse libere pentru asta și acesta tocmai este unul dintre cazurile, în care statul poate veni în ajutor - prin finanțarea parțială a serviciilor consultanților atrași. Moldova are deja o astfel de experiență: de exemplu, în cadrul programului TAM/BAS al BERD sau al Proiectului de sporire a competitivității al Băncii Mondiale.

 

InfoMarket: În Moldova sunt multe companii de consultanță, capabile să ofere astfel de servicii? 

 

Valeriu LAZĂR: Nu cred că sunt mai mult de zece sau cincisprezece în acest moment. Dar cererea generează oferta. La urma urmei, lansarea unei astfel de companii înseamnă recrutarea de specialiști competenți, investiții în formarea lor suplimentară și așa mai departe. Dacă nu există o "masă critică" a cererii pe piață, înseamnă că nu va exista nici ofertă. În țara noastră au mai rămas specialiști: economiști, finanțiști și ingineri care pot fi cooptați pentru a construi echipe multidisciplinare, capabile să realizeze proiecte serioase de consultanță în management. Pe de altă parte, în Moldova nu există încă o cultură a consumului de servicii de consultanță. Și să recunoaștem, calitatea serviciilor de consultanță este în medie foarte scăzută - tocmai pentru că nu există o cerere sănătoasă și nu există o piață ca atare.

 

InfoMarket: Aveți exemple când companiile, de sine stătător, din cont propriu, comandă de la dvs. servicii privind consultanța managerială, să zicem aceiași diagnoză?

 

Valeriu LAZĂR: Da, am avut o astfel de experiență, dar nu aș spune că au existat multe proiecte de acest gen: mult mai puține decât "acorduri de intenție". Rareori vreunul dintre potențialii noștri clienți era pregătit să suporte integral costul serviciilor noastre, iar acestea nu pot fi ieftine. Nu ne ocupăm de "producția în serie" a așa-numitelor planuri de afaceri pentru 100-200 de euro ”bucata”, ci suntem mai degrabă o firmă de consultanță "boutique" și acceptăm doar proiecte complexe și interesante, care necesită soluții originale - pe măsura competențelor și experienței noastre. 

 

Prin urmare, analizăm în mod constant piața locală și regională în care ne desfășurăm activitatea și încercăm să structurăm și să oferim produse și abordări de consultanță inovatoare și utile pentru economie (din punctul nostru de vedere).

 

De exemplu, în acest an plin de provocări, am testat pe o întreprindere reală un standard internațional de calitate (ISO) relativ nou și puțin cunoscut ”prin părțile noastre” - Linii directoare pentru succesul sustenabil al organizației, care nu înlocuiește ISO 9001:2015, uzual în țara noastră pentru a asigura calitatea necesară a bunurilor și serviciilor întreprinderii, ci vizează anume îmbunătățirea calității întreprinderii în sine și oferă un set larg de instrumente analitice și recomandări manageriale pentru "obținerea succesului sustenabil al unei organizații". Foarte relevant, nu-i așa ?!

 

Revenind la întrebarea dvs., în acest moment ne aflăm în faza finală a unui astfel de proiect cu o întreprindere mare din Moldova. Recunosc sincer, este o adevărată provocare pentru mine și pentru colegii mei, deoarece a trebuit să ne adaptăm "din mers" la condițiile actuale de incertitudine și imprevizibilitate aproape totală practic toate instrumentele noastre profesionale, abordările manageriale, etc. Nu este deloc o sarcină ușoară: să "prezici viitorul" și, mai mult decât atât, să elaborezi recomandări aplicative de gestiune pentru o întreprindere reală și importantă, în condiții de schimbări constante, de obicei spre mai rău. De exemplu, cum poți să menții stabilitatea financiară și, mai mult, să faci față concurenței în creștere, care necesită investiții permanente, dacă ai setat, când ați luat un credit bancar la 8-9%, în planul de afaceri o marjă de profit de 18%, iar banca v-a informat apoi, în mod imperativ, că rata este deja, să zicem, de 19% pe an?!

 

InfoMarket: Și cum puteți ajuta clientul în așa situație?

 

Valeriu LAZĂR: Putem ajuta oricând. Principalul lucru este de a evalua la rece situația, prin efectuarea unei analize profesionale și imparțiale, de a identifica rezervele interne de îmbunătățire a eficienței și competitivității și oportunitățile de piață pentru a crește vânzările și profitabilitatea acestora, după care de a ajuta specialiștii întreprinderii să elaboreze și chiar să pună în aplicare decizii manageriale adecvate. 

 

În contextul actual, nu este deloc ușor, dar experiența arată că este posibil: cu condiția ca proprietarii și echipa de conducere a întreprinderii să se implice activ în acest proces și să fie pregătiți să iasă din tipare, să gândească și să acționeze în mod original, îndrăzneț și responsabil. 

 

În orice întreprindere, dacă ”sapi” puțin, poți găsi rezerve pentru creșterea eficienței. De exemplu, experiența arată că doar prin efectuarea unui audit energetic și implementarea măsurilor de eficiență energetică pe baza rezultatelor acestuia, se poate economisi în medie cel puțin 30% din costurile cu energia, și asta în condițiile în care intensitatea energetică a economiei din țara noastră este de aproximativ trei ori mai mare decât media europeană. Aceasta este o rezervă enormă pentru îmbunătățirea eficienței economiei în ansamblu și aproape a fiecărei întreprinderi în parte. Și, în acest sens, programele de sprijin de stat pentru stimularea companiilor care implementează audituri energetice și măsuri de eficiență energetică ar fi foarte utile.

 

Pe vremea când eram ministru al Economiei și, totodată, administrator din partea RM la BERD, au fost lansate două programe de creditare prin intermediul băncilor comerciale locale din Moldova, MoREEFF pentru clădiri rezidențiale și MoSEEF pentru întreprinderi, cu sprijinul financiar al BERD. Acestea au avut o componentă de grant, care acoperea rata dobânzii pentru implementarea măsurilor și tehnologiilor de eficiență energetică. Aceste programe sunt depășite în forma lor inițială și realitățile de astăzi necesită soluții mai complexe, dar este păcat că ele nu mai funcționează.

 

InfoMarket: În schimb funcționează legea insolvabilității.

 

Valeriu LAZĂR: O, da! Apropo, aș reconsidera-o, sau cel puțin abordarea aplicării sale. La urma urmei, a fost elaborată într-o realitate complet diferită, iar rezultatele punerii sale în aplicare practică arată o deviere puternică de la așteptările autorilor și o tendință clară către lichidarea întreprinderilor - în detrimentul interesului public de a salva întreprinderile care dau "semne de viață" prin intermediul procedurii legale de restructurare.

Dispariția oricărei întreprinderi înseamnă pierderea a cel puțin trei locuri de muncă. Am o statistică recentă: între noiembrie 2021 și noiembrie 2022 au fost 2747 de persoane juridice și întreprinderi individuale în insolvență, dintre care doar 9 au fost restructurate - adică 0,3%! Însă, multe dintre ele au făcut totul corect, fără să comită erori manageriale grave. Dar mediul de operare s-a schimbat în mod imprevizibil, inflația a crescut vertiginos, iar costul capitalului împrumutat - direct proporțional cu aceasta, legile pieței aproape că nu funcționează, guvernele gestionează procesele economice în "mod manual" etc.: un caz de forță majoră totală, pe care, de altfel, nimeni în țara noastră nu l-a declarat oficial. 

 

Da, statul trebuie să colecteze mai multe taxe, dar cum poate face acest lucru dacă baza de impozitare este în scădere? Aceasta înseamnă că statul trebuie să analizeze cu atenție situația din domeniul insolvabilității și să încerce să o ajusteze în direcția corectă, ținând cont de interesul public.

 

Da, obiectivul creditorilor este acela de a-și recupera banii și nu le pasă deloc sau foarte puțin de supraviețuirea întreprinderii și de funcțiile publice importante ale acesteia - economice, sociale, fiscale, etc. De regulă, creditorii își urmăresc interesele imediate și nu se "deranjează" cu costul elaborării planurilor de restructurare a debitorului, în schimb sistemul lichidatorilor funcționează foarte bine la noi.

 

InfoMarket: Ce poate să facă statul, fără să încalce legile și principiile de protejare a investițiilor?

 

Valeriu LAZĂR: Nu este corect nici să punem piedici în calea dreptului creditorilor de a-și recupera banii, aceasta ar fi o altă extremă. Provocarea este de a ajuta întreprinderile să depășească această criză, în mare parte "provocată de om", și de a echilibra șansele: întreprinderea să supraviețuiască și creditorul să-și recupereze banii, dar nu întotdeauna cu prețul "exterminării" clasei antreprenoriale. Cunosc mulți antreprenori locali pricepuți care sunt gata să predea, la figurat vorbind, cheile biroului și ștampila companiei creditorilor săi, de obicei instituții financiare, pentru ca aceștia să le ”arate” cum să conducă "corect" o afacere în vremurile noastre tulburi. Și ei înșiși sunt gata să o ia de la zero undeva în România. Apropo, procesul de emigrare a antreprenorilor în țările europene este în plină desfășurare.

 

În urmă cu câteva luni, pe site-urile oficiale guvernamentale a fost publicat un proiect al programului de stat "A doua șansă", care urma să fie implementat de către ODA. Pe scurt, principiul era acela că un întreprinzător să poată solicita sprijin financiar la ODA pentru a plăti parțial serviciile unor consultanți care să ajute la stabilirea unor diagnostice profesionale, să elaboreze un plan de restructurare și, pe baza acestuia, să convingă creditorii să nu ia măsuri extreme, să-i convingă că întreprinderea are dificultăți temporare și că este în interesul comun să ofere întreprinderii o șansă de supraviețuire și de dezvoltare în continuare – sub supravegherea și cu sprijinul creditorilor și al unor consultanți profesioniști în management. Poate că acest proiect nu este ideal și necesită unele îmbunătățiri, de exemplu în ceea ce privește necesitatea de a acredita companiile de consultanță după criterii clare și de a stabili un mecanism transparent și competitiv de contractare a acestora, dar, din motive necunoscute, a dispărut de pe site-urile oficiale ale guvernului, iar soarta sa ulterioară nu-mi este clară.

 

Cu sau fără acest program, BIS este pregătită să se implice activ în procesul de elaborare a planurilor de restructurare a companiilor aflate în procedură de insolvență: avem toate competențele necesare pentru a face acest lucru.

 

InfoMarket: Și statul ar putea realiza aceste programe prin ODA?
 

Valeriu LAZĂR: Inclusiv. ODA are un statut adecvat și o experiență bogată în implementarea unor programe de succes de sprijinire a afacerilor, care în ultima vreme au devenit, în opinia mea, prea multe, ceea ce duce la "pierderea concentrării" și la reducerea eficienței. Este necesar să fie actualizate prioritățile cât mai curând posibil, îmbunătățite cantitativ și calitativ conținutul acestor programe și, cel mai important: capitalizate în mod semnificativ, din contul resurselor interne și externe.

 

În afară de ODA, în Moldova există și Agenția pentru Investiții. Din nefericire, după reformă, odată cu ridicarea statutului său, aceasta a devenit o organizație bugetară și a pierdut oportunitatea de a atrage profesioniști de cea mai înaltă clasă: personalul său are statut de funcționari publici, ceea ce implică limite salariale și imposibilitatea de a utiliza fonduri furnizate de partenerii de dezvoltare pentru salarizare. În opinia mea, Agenția de Investiții ar trebui să revină la statutul său anterior, după exemplul ODA sau, mai bine zis, după modelul Oficiului Național al Viei și Vinului, și să-l lăsăm pe noul director să-și valorifice potențialul de specialist avizat și energic în domeniul promovării și atragerii investițiilor. Sunt încrezător că vor exista, de asemenea, programe aplicate pentru promovarea exporturilor și stimularea investițiilor, precum și resurse mai serioase din partea partenerilor de dezvoltare pentru punerea lor în aplicare.

 

Să nu uităm de AIPA cu referire la agricultură și industria alimentară, există multe proiecte implementate în țara noastră direct de către personalul partenerilor de dezvoltare. Așadar, nu aș spune că ne lipsesc instituțiile și competențele pentru a implementa cu succes programe de sprijinire a afacerilor. Și nu avem nici timp să creăm noi organizații în acest moment. Trebuie să folosim ceea ce avem și ceea ce funcționează și să îmbunătățim eficiența organizațiilor existente, să îmbunătățim interacțiunea dintre ele și, astfel, să obținem o mai mare sinergie și un impact mai simțitor pentru întreprinderi și oameni al resurselor alocate.

 

InfoMarket: O întrebare pe care nu pot să nu o adresez: ați vrea să reveniți în politică?

 

Valeriu LAZĂR: În 2014, am ajuns la concluzia că o etapă a vieții mele s-a încheiat, cu toate rezultatele și greșelile inevitabile. Chiar în ziua de 3 iulie, când am părăsit guvernul și viața de partid, Parlamentul a ratificat Acordul de asociere cu UE. Tot ceea ce puteam face în acel loc și în acele realități, am făcut cu cea mai mare responsabilitate. Și nu veți găsi niciun domeniu din aria de competență a Ministerului Economiei în care să nu fi lăsat urmașilor mei "seturi" din cel puțin următoarele elemente: documente de viziune/planificare strategică pe termen lung, planuri concrete de implementare a acestora, instituții funcționale: centrala ministerului, recunoscută pe bună dreptate ca fiind la acel moment una dintre cele mai bune dintre toate instituțiile publice și având o voce cu greutate în inevitabila "luptă de culise", ODIMM, MIEPO, Agenția pentru Eficiență Energetică, etc. Am lăsat în spate și o creștere medie anuală a PIB-ului de aproape 5% între 2010 și 2013, inclusiv o creștere record a PIB-ului de 9,4% în 2013.

 

Un loc aparte în lista documentelor "moștenite" l-a ocupat Foaia de parcurs pentru sporirea competitivității economiei moldovenești în procesul de integrare europeană, care, din păcate, nu și-a pierdut relevanța nici astăzi. La acea vreme, am crezut că aș putea fi mai util în sectorul real, care se confrunta cu provocări uriașe. În prezent, sunt chiar mai multe provocări decât atunci, așa că prefer să rămân "în linie" pe partea mediului de afaceri.

 

Și apoi, mi-i interesant să lucrez cu întreprinderi și situații reale, să interacționez cu oameni activi și pasionați de ceea ce fac, să ”pun capul în mișcare” și să caut soluții originale pentru probleme complicate, să creăm împreună  noi oportunități și să ne bucurăm împreună de rezultate tangibile.  // 06.12.2022 - InfoMarket.